Anul asta am vrut sa fie speciala aniversarea mea.
M-am gandit la un tort frumos si Rami, matusica
mea, mi l-a crosetat. Cu fir rosu l-a zamislit pe “viteza”, cu fir maro
pe “bucsa”. La “ALEX” i-a tremurat putin mana, deh...emotii. Eu arcuiesc
mai frumos literele buclucase din numele meu.
Mamaiu a impletit si ea, la sarmale. Buneeee!!! Am
mancat 5 la prima degustare. Acum intelegeti de ce am crescut atat de
mare? Pana si pe mami am depasit-o in inaltime, am constatat asta la
masuratoarea de acum 2 zile. Hi hi :)
Tataiu, mare poet si prozator, a sacrificat blogul
personal pret de cateva ore si mi-a dedicat mie toata atentia
binemeritata. E tataiu meu si il iubesc, mai ales ca scrie atat de
frumos si de sensibil despre mine.
Fiind un an special, am avut-o langa mine si pe
prietena mea, Carmen. O apreciez tare mult pentru ca se straduieste sa
ma invete atat de multe lucruri in fiecare zi. Iar incapatanarea mea o
indarjeste si mai mult, si mai mult. Sunt sigur
ca voi reusi multe alaturi de ea.
Ei da, Toma, mami si tati... ca de obicei, s-au
ocupat de animarea petrecerii. Nu au lipsit confeti si buna dispozitie.
Si evident, suflatul in lumanari! Si ce ne-am mai jucat. Si ce ne-am mai
distrat!
A fost cea mai frumoasa aniversare a mea! Oare la anu’ cu ce ma vor mai surprinde?
Semnez,
Alex
